Hipertensiunea arteriala la tineri

Multi dintre noi credem ca hipertensiunea arteriala (HTA) afecteaza doar persoanele in varsta. Experienta ultimilor ani, insa, ne-a dovedit ca incidenta valorilor tensionale care depasesc 140/90 mm Hg este tot mai crescuta la varste tot mai scazute.

Aceste valori (in special daca sunt descoperite cu ocazia unor masuratori repetate) nu trebuie ignorate, efectele asupra altor organe (ochi, rinichi, cord, sistem nervos central, membre inferioare) putand fi devastatoare pe termen lung.

La toti pacientii, indiferent de varsta lor, trebuie evaluata prezenta factorilor de risc cardiovasculari: sexul (barbatii au predispozitie mai mare), fumatul, dislipidemia (valori anormale ale grasimilor serice), tulburarile de glicoreglare, obezitatea (in special cea abdominala), istoricul familial de boala cardiovasculara precoce, precum si prezenta afectarilor incipiente la nivelul organelor mentionate anterior.

Dar ceea ce este particular la pacientii tineri si nu trebuie sub nici o forma ignorat este cautarea unei asa numite forme de hipertensiune arteriala secundara. De ce? Pentru ca tratamentul si prognosticul acestor forme imbraca aspecte diferite, pentru ca in aceste cazuri, uneori, hipertensiunea arteriala poate chiar sa fie vindecata.

In identificarea acestor forme trebuie sa se porneasca de la un grad inalt de suspiciune clinica, de la antecedente sau simptome aparent banale, care insotesc valorile tensionale crescute. Cateva dintre acestea sunt:

  • valori tensionale foarte ridicate si extrem de greu de controlat;
  • istoric familial de boala renala;
  • istoric de consum de diferite substante si medicamente (contraceptive, decongestionante nazale, medicamente din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene – ibuprofen, ketoprofen, diclofenac etc-,antidepresive,  cocaina si alte substante interzise etc);
  • episoade repetate de anxietate, furie, palpitatii, cefalee;
  • episoade repetate de slabiciune musculara;
  • istoric de boala tiroidiana;
  • sforait nocturn.

In cazul prezentei conditiilor mentionate anterior, a unor modificari la examenul clinic, mai ales la un pacient tanar, trebuie efectuate investigatiile necesare pentru decelarea unei posibile cauze de hipertensiune arteriala secundara.

Pentru identificarea corecta a cauzelor de hipertensiune arteriala trebuie sa existe o buna colaborare intre medicul internist/cardiolog si medicii de alte specialitati (in functie de tipul de HTA secundara):

  • in HTA de cauza renala colaborarea va fi efectuata cu medicul nefrolog/urolog – istoricul personal de boli renale, de infectii urinare repetate, de glomerulonefrite, de pielonefrite, hematuria repetata, de consum de analgezice, istoricul familial de boli renale ridicand suspiciunea  HTA secundara de cauza renala-efectuarea analizelor de sange si de urina, a examinarilor imagistice (ecografie, CT in anumite cazuri) fiind mandatorie;
  • afectarea arterelor renale poate determina prezenta valorilor tensionale crescute – examenul clinic ridicand suspiciunea, iar diagnosticul fiind elucidate prin utilizarea metodelor imagistice (ultrasonografie renala si de artere renale, angioMRI, angiografie);
  • in bolile cu componenta endocrina (hiperaldosteronism primar, feocromocitom, boala Cushing, hipertiroidism) diagnosticul se bazeaza pe colaborarea cu medicul endocrinolog, utilizandu-se dozari hormonale specifice si imagistica acurata (ultrasonografie, CT abdominal cu substanta de contrast);
  • la pacientii cu sindrom de apnee in somn, prin colaborarea cu medicul pneumolog si utilizarea polisomnografiei se va ajunge la diagnosticul final;
  • mai exista si alte forme de HTA secundara (cu prevalenta mai redusa), metodele de diagnostic si tratament fiind specific in fiecare caz in parte.

Nedetectarea acestor forme la debutul lor are, pe termen mediu si lung, consecinte destul de severe asupra sanatatii si stilului de viata: poate determina controlul dificil al valorilor tensionale si cu utilizarea unui numar crescut de medicamente. De aceea, recomandam masurarea regulata a tensiunii inca din tinerete, mai ales in cazul persoanelor care se regasesc in simptomatologia de la inceputul articolului, precum si consultarea unui medic specialist, in contextul identificarii unor valori anormale.

Pentru informatii suplimentare si programari, Dr. Adela Sitar, Medic Specialist Medicina Interna si ceilalti membri ai echipei Blue Life va stau la dispozitie la Policlinica din Cluj-Napoca, de pe strada Observatorului, Nr. 109. Pentru programari, va rugam sa ne contactati la 0264.438.791 sau la contact@bluelife.ro.

About the Author :

Leave a Comment

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH