Gastroenterologie

Rolul gastroscopiei in diagnosticul cancerului gastric

Cancerul gastric sau cancerul de stomac este o tumora maligna care se dezvolta la nivelul peretilor stomacului. Exista mai multe tipuri de cancer gastric, in functie  de celulele din care acesta se dezvolta. Cel mai frecvent intalnit este adenocarcinomul, cu origine in mucoasa care tapeteaza peretii stomacului. 

Desi incidenta cancerului gastric este in scadere datorita terapiei anti-Helicobacter pylori, acesta reprezinta inca a 3-a cauza de deces prin cancer la nivel mondial, fiind mai frecvent in tarile in curs de dezvoltare.

Factori de risc:

Principalii factori de risc pentru cancerul gastric sunt reprezentati de infectia cu Helicobacter pylori, fumatul, consumul de alcool, consumul de alimente conservate prin sarare, afumare sau uscare, dieta saraca in fructe si legume, factorii ereditari (prezenta in familie a unuia sau mai multi membrii cu cancer gastric).

De asemenea exista o serie de afectiuni asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului gastric: ulcerul gastric,  gastrita cronica atrofica, metaplazie intestinala, stomacul rezecat, unii polipi gastrici si alte leziuni care pot fi diagnosticate in timpul gastroscopiei.

Simptome:

In fazele initiale cancerul gastric este de regula asimptomatic, sau poate determina simptome nespecifice, dispeptice: disconfort abdominal, greturi, balonare imediat dupa masa, scaderea apetitului. Diagnosticul cancerului gastric in acest stadiu incipient se coreleaza cu o rata mai mare de success a tratamentului. 

Pe masura ce boala avanseaza, apar simptome date de invazia locala sau diseminarea la distanta a tumorii: dureri epigastrice intense, scadere ponderala marcata, disfagie (dificultate la inghitirea apei sau alimentelor), varsaturi repetate sau cu aspect de “zat de cafea”, melena (scaun negru, lucios), anorexie, febra etc. 

Metode de diagnostic ale cancerului gastric:

    1. Anamneza si examenul obiectiv: medicul va adresa pacientului intrebari cu privire la simptomatologie, antecedente patologice, antecedente familiale, si se va incerca identificarea factorilor de risc. In fazele precoce ale cacerului gastric, examenul obiectiv poate sa fie normal.
    2. Examenul radiologic: poate sa puna in evidenta formatiuni tumorale mai mari de 5-10 mm. Orice modificare sugestiva pentru cancer gastric descrisa la examenul radiologic obliga la efectuarea gastroscopiei.
    3. Gastroscopia: este examinarea de electie in diagnosticul cancerului gastric, fiind singura care ofera posibilitatea prelevarii biopsiilor gastrice necesare pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine. Endoscopic se pot evidentia leziuni preneoplazice care netratate pot duce in timp la cancer gastric, sau leziuni neoplazice, canceroase de dimensiuni mici care nu au fost descrise la examenul radiologic.
  • Examen histopatologic: biopsiile gastrice prelevate in timpul gastroscopiei sunt ulterior tratate si examinate microscopic, oferind un diagnostic final si stabilind cu exactitate tipul de cancer gastric.
  • In cazul confirmarii cancerului gastric in urma biopsiilor, se vor recomanda examinari imagistice pentru stadializarea tumorii (pentru a aprecia extensia si invazia tumorii), tratamentul fiind stabilit ulterior in functie de acest stadiu

Endoscopia digestiva superioara  sau gastroscopia

Gastroscopia este  procedura cea mai potrivita pentru examinarea mucoasei tractului digestiv superior: esofag, stomac si duoden (prima portiune a intestinului subtire). Aceasta se face cu ajutorul unui tub flexibil si subtire prevazut in capat cu un aparat optic, tub ce poarta numele de gastroscop . Prin aceasta tehnica se identifica diversele leziuni localizate la acest nivel, se preleveaza biopsii pentru stabilirea diagnosticului de certitudine si se efectueaza anumite procedee terapeutice.

Pregatirea pacientului pentru gastroscopie

Pentru ca examinarea sa fie una de calitate, pacientul trebuie sa fie pregatit atat fizic cat si psihic inaintea procedurii. Acesta este rugat sa nu manance si sa nu bea nimic cu cel putin 6-8 ore inaintea gastroscopiei. Examinarea se face de regula dimineata pe stomacul gol, pentru a putea vizualiza cat mai bine peretii stomacului si pentru a reduce riscul de varsaturi. De asemenea, pacientul va comunica medicului informatii cu privire la alergii medicamentoase, prezenta unei sarcini,  boli asociate (boli cardiace, pulmonare, diabet zaharat cu necesar de insulina etc), tratamentele urmate la domiciliu in special daca urmeaza tratament cu antiagregante sau anticoagulante. In unele situatii medicul poate indica modificarea dozelor de insulina sau oprirea temporara a anticoagulantelor cu cateva zile inaintea procedurii, insa nu opriti tratamentul anticoagulant din proprie initiativa.

Cum decurge examinarea?

  • Gastroscopia se desfasoara intr-o sala destinata special acestui tip de examinare 
  • Inainte de procedura medicul va va explica in ce consta aceasta si va va ruga sa semnati un consimtamant informat
  • Se vor indeparta protezele dentare mobile si ochelarii
  • Pacientul va fi rugat sa se intinda pe masa de examinare pe partea stanga cu capul aplecat usor spre inainte
  • Se va efectua anestezie locala cu spray cu lidocaina pentru a creste confortul pacientului in timpul examinarii
  • In functie de caz, se va  monta o branula pe un brat pentru administrarea medicatiei sedative sau a altor medicamente, si se va fixa canula nazala (un tub flexibil de plastic pozitionat intre nas si gura) pe care se administreaza oxigen.
  • Se va monta o piesa bucala de plastic care protejeaza endoscopul de dintii pacientului
  • Se introduce incet endoscopul in cavitatea bucala, apoi in esofag, stomac si duoden si se efectueaza examinarea propriu-zisa. Este important de retinut ca endoscopul  urmeaza acelasi traseu pe care il urmeaza mancarea in mod obisnuit, nu ajunge in caile respiratorii si nu interefereaza cu respiratia, pacientul putand sa respire fara probleme atat pe nas, cat si pe gura pe langa tub. In momentul trecerii endoscopului la nivelul gatului poate sa apara senzatia de greata care este controlata prin respiratie. Pacientul va fi sfatuit sa inspire si sa expire profund si lent.
  • Endoscopul introduce aer si apa in stomac pentru a destinde peretii si a curata zona, astfel incat sa se poata vizualiza intreaga suprafata a mucoasei. Prin urmare puteti avea o senzatie temporara de balonare si sa eructati (sa ragaiti) in timpul examinarii, lucru perfect normal. Saliva sau orice secretie de la nivelul stomacului se va aduna intr-o tavita de unica folosinta.

Ce se intampla dupa examinare?

  • Pacientul va fi rugat sa nu manance si sa nu bea aproximativ 30 de minute dupa examinare, pana dispare efectul anesteziei locale. Daca pacientul a fost sedat pe parcursul procedurii se recomanda ca acesta sa fie condus spre casa de un membru al familiei sau un prieten. De asemenea se interzice consucerea autovehiculelor in urmatoare 24 de ore dupa gastroscopie deoarece in acest interval reflexele po fi semnificativ diminuate din cauza medicatiei sedative.
  • Unii pacienti relateaza o senzatie de balonare imediat dupa procedura, din cauza prezentei in stomac a aerului introdus de gastroscop. Aceasta dispare la scurt timp dupa examinare.
  • Rezultatul gastroscopiei va este inmanat pe loc, impreuna cu eventualele recomandari de tratament. In cazul in care se preleveaza biopsii, rezultatul acestora va fi disponibil in cateva zile.

Cat dureaza procedura?

Pentru fiecare gastroscopie se aloca de regula aproximativ 30 de minute, din care examinarea propriu-zisa ocupa aproximativ 10 minute. Timpul de examinare  poate sa difere in functie de complexitatea fiecarui caz in parte.

Ce riscuri exista?

Gastroscopia este considerata o procedura sigura, examinarea fiind recomandata inclusiv copiilor, riscurile examinarii fiind mici si reprezentate de:

  1. Sangerare – in timpul endoscopiei diagnostice aceasta poate sa apara dupa prelevarea de biopsii. Este in cantitate mica si de regula se opreste spontan. In cazul unei sangerari importante se pot efectua diferite manopere endoscopice pentru oprirea acesteia. Pentru a reduce riscul de sangerare se va informa medicul cu privire la orice tratament anticoagulant, antiagregant sau cu antiinflamatoare urmat recent, pentru a se putea stabili momentul optim pentru efectuarea examinarii.
  2. Perforatie – este o complicate extrem de rara a gastroscopiei care necesita tratament chirurgical
  3. Aspiratie – in cazul in care secretiile sau alimentele de la nivelul stomacului trec in caile respiratorii, poate sa apara pneumonia de aspiratie. Riscul acesteia este minim daca examinarea se face pe stomacul gol si daca pacientul isi pastreaza pozitia de decubit lateral stang in timpul gastroscopiei. 
  4. Infectie: in timpul gastroscopiei se produce o bacteriemie (prezenta unor bacterii in sange) minima si de scurta durata, comparabila cu bacteriemia tranzitorie din timpul activitatilor cotidiene precum spalatul pe dinti sau mestecarea alimentelor. De asemenea piesele bucale, branulele, canulele nazale sunt de unica folosinta, iar dupa fiecare examinare endoscopul este supus unui proces complex de curatare, dezinfectie si sterilizare.

Gastroscopia este o examinare minim invaziva, cu riscuri reduse , un grad ridicat de confort al pacientului dat de durata scurta a procedurii, si care ofera cea mai mare certitudine diagnostica in patologia tractului digestiv superior. Cu ajutorul gastroscopiei cancerul gastric poate fi doagnosticat intr-un stadiu incipient, creascand astfel semnificativ rata de success a tratamentului.  

Dr. Dorca Alexandra – Medic specialist gastroenterologie

Gastroenterologie – servicii decontate prin CAS

Pentru programari sunati la 0264.438.791

Lasa un comentariu

Vino cu bilet de trimitere
si poti beneficia de servicii
decontate CAS
pentru specialitatea Gastroenterologie.

Pentru programari sunati la 0264.438.791

SCRIE SI APASA ENTER PENTRU A CAUTA